Main Menu:

Biblioteca de documente

Banner

Content Area:

Dosar de presă Rasismul

Conţinutul documentelor publicate nu reflectă neapărat opinia sau poziţia Comisiei Europene.

Activităţile Centrului European de Monitorizare privind Rasismul şi Xenofobia
Rasismul şi xenofobia în statele membre ale UE - tendinţe, dezvoltare şi bune practici
Combaterea discriminării pe motive de religie şi etnie privind ocuparea forţei de muncă
Strategii europene pentru combaterea rasismului şi a xenofobiei ca şi delict
Imigranţii, minorităţile şi ocuparea forţei de muncă: Excluderea, discriminarea şi antidiscriminarea în 15 state membre ale Uniunii Europene
Dimensiunea rasismului
Europa, toţi diferiţi, toţi egali?
Ghidul TUC/WLRI pentru sindicatele din Regatul Unit privind abordarea rasismului şi a xenofobiei
Rasismul la locul de muncă – un delict în orice limbă
Fapte şi cifre
Pliante naţionale ENAR
Antirassismus-Organisationen

Activităţile Centrului European de Monitorizare privind Rasismul şi Xenofobia

Cover Racism and Xenophobia in the EU Member States - Trends, Developments and Good Practices

Raportul anual al EUMC 2004/2005 - Partea I

(EUMC, 2004/2005)

Acest raport anual - Partea I prezintă rezultatele şi realizările activităţilor EUMC în decursul anului 2004. Partea II-a a raportului anual oferă o perspectivă de ansamblu asupra situaţiei privind rasismul şi xenofobia în cadrul Comunităţii Europene şi al statelor sale membre.

Download pdf 555 KB (EN)

Înapoi la start

Rasismul şi xenofobia în statele membre ale UE - tendinţe, dezvoltare şi bune practici

Raportul anual al EUMC 2005 - Partea II-a

(EUMC, 2005)

Centrul European de Monitorizare privind Rasismul şi Xenofobia (EUMC) şi-a prezentat raportul anual din 2005 în faţa Parlamentului European în 23 noiembrie 2005. Raportul oferă date privind discriminarea în domeniul ocupării forţei de muncă, al acordării locuinţelor şi al accesului la educaţie, precum şi date privind crimele din motive rasiste şi măsurile care au fost luate în vederea combaterii acestora.

În întreaga UE, EUMC este de părere că imigranţii şi minorităţile sunt suprareprezentaţi în sectoarele de ocupare a forţei de muncă mai puţin prestigioase. În unele state membre, segregarea în ceea ce priveşte acordarea locuinţelor este foarte des întâlnită. Dar şi rezulatele privind educaţia unui număr de imigranţi şi grupe de minorităţi sunt cu mult în urma rezultatelor obţinute de marea majoritate a populaţiei. EUMC trage un semnal de alarmă şi este de părere că aceste diferenţe pot duce la un nivel mai ridicat de discriminare în domenii importante care rămân acum neobservate. Totodată, raportul prezintă câteva exemple de practică foarte bună al căror obiectiv este combaterea excluderii minorităţilor.

Download pdf, 636 KB (EN)

Download pdf, 698 KB (FR)

Download pdf, 771 KB (DE)

Înapoi la start

Combaterea discriminării pe motive de religie şi etnie privind ocuparea forţei de muncă

Cover Combating Religious and Ethnic Discrimination in Employment

Din punctul de vedere al UE şi din punct de vedere internaţional

(ENAR, Aprilie 2004)

Acest raport prezintă instrumentele utilizate în vederea combaterii discriminării pe motive de religie şi origine etnică privind ocuparea forţei de muncă şi care sunt disponibile la nivelul Naţiunilor Unite, al UE şi la nivel naţional al statelor membre UE-15.

Download pdf, 1.41 MB

Înapoi la start

Strategii europene pentru combaterea rasismului şi a xenofobiei ca şi delict

Cover European Strategies to Combat Racism and Xenophobia as a Crime

(ENAR, 2003)

Statele membre ale Uniunii Europene şi instituţiile europene au confirmat în diverse documente, declaraţii şi tratate faptul că rasismul, xenofobia şi discriminarea pe motive de rasă crează grave probleme în întreaga Europă. De la începutul anilor 1990, statele membre ale UE au devenit tot mai conştiente de faptul că rasismul şi xenofobia trebuie abordate sistematic. Printre instrumentele care au fost identificate drept efective în combaterea rasismului şi xenofobiei se numără codul penal şi urmărirea judiciară a actelor de rasism şi xenofobie. Astfel, în memorandumul său care propune crearea unui cadru de luare de decizii de consultanţă privind lupta împotriva rasismului şi xenofobiei, Comisia Europeană subliniază faptul că măsurile adecvate din punct de vedere juridic sunt un instrument important în acest domeniu. Într-adevăr, pe lângă aspectul lor punitiv, măsurile bazate pe codul penal dispun de o putere importantă de prevenire a acestor fapte.

Download pdf, 1.08 MB

Înapoi la start

Imigranţii, minorităţile şi ocuparea forţei de muncă: Excluderea, discriminarea şi antidiscriminarea în 15 state membre ale Uniunii Europene

Cover Migrants, Minorities and Employment: Exclusion, Discrimination and Anti-Discrimination in 15 Member States of the European Union)

(EUMC, 10/2003)

În baza acestui raport se află materiale care reprezintă o colecţie unică de dovezi privind dezavantajele în ocuparea forţei de muncă, discriminarea şi excluderea imigranţilor şi a minorităţilor etnice în 15 ţări din UE. Acest lucru apare în decursul anului în care cele două directive ale Consiliului - directiva privind egalitatea rasială şi cea privind egalitatea în ocuparea forţei de muncă – urmează să fie transpuse în legislaţia naţională a statelor membre.

Download pdf, 789 KB (EN)

Mai jos veţi găsi câteva fapte şi cifre din acest raport:

Înapoi la start

Fapte şi cifre din raportul „Imigranţii, minorităţile şi ocuparea forţei de muncă: Excluderea, discriminarea şi antidiscriminarea în 15 state membre ale Uniunii Europene” (EUMC, 2003)

Ţările de Jos: Proporţia de cetăţeni străini în totalul populaţiei este de 4,1%, în timp ce proporţia de imigranţi din prima generaţie este de 9,0%, iar proporţia totală de imigranţi înregistraţi (inclusiv imigranţii din a doua generaţie) este de 17,5%.

În Austria, se estimează că populaţia minorităţilor numără între 130.000 şi 200.000 de persoane, iar slovenii şi croaţii (câte 50.000 fiecare) reprezintă cele mai mari grupe.

În Grecia, protecţia minorităţilor presupune în principal protecţia minorităţilor religioase definite ca musulmane din nordul Greciei şi nu apără numărul mare de rromi creştinizaţi. Numărul minorităţii musulmane este estimat între 100.000 şi 130.000 de persoane, în timp ce numărul rromilor este estimat între 150.000 şi 300.000. Rromii (inclusiv Sinti; câteodată în această categorie intră şi numărul de Irish Travellers) sunt prezenţi în fiecare stat membru. Numărul lor total în Europa este de aproximativ 1,2 -1,7 milioane, iar conform grupurilor reprezentând drepturile rromilor, numărul lor poate fi mult mai mare. Este demonstrabil faptul că rromii pot fi consideraţi una dintre cele mai mari minorităţi etnice din Europa. Unele ţări recunosc rromii ca minoritate oficială (spre ex. Austria, Germania, Finlanda şi Suedia).

	AT	BE	DK	SF	FR	GER	GR	IE	IT	LUX	NL	PL	ES	SE	UK
Low estimate	20	25	1.8	10	280	70	150	10.9	130	0.1	23.5	40	325	40	90
High estimate50301	50	30	1.8	10	340	70	300	10.9	130	0.15	23.5	40	400	50	300

Sursa: Consiliul Europei (2002): Situaţia juridică a rromilor în Europa, DOC 9397 (19/04/02)

Fără Luxemburg, care este un stat excepţional din multe puncte de vedere, rromii reprezintă o proporţie medie de 5%. Această ultimă cifră este foarte aproape de adevăr care reprezintă o proporţie medie din populaţia totală a Europei de 5,3%. În total, aproximativ 20 milioane de străini locuiesc în cele 15 noi state membre ale UE (cu o populaţie totală de aproximativ 378 milioane de locuitori).

Înapoi la start

Proporţia de străini / imigranţi în populaţia totală

(Sursa: Imigranţii, minoritaţile şi ocuparea forţei de muncă: Excluderea, discriminarea şi antidiscriminarea în 15 state membre ale Uniunii Europene, EUMC, 2003)

Graphik: Anteil der Ausländer/Immigranten an der Gesamtbevölkerung

Cele cinci state membre cu cea mai mare proporţie de cetăţeni străini, adică Franţa, Germania, Italia, Spania şi Regatul Unit care sunt totodată şi cele mai mari ţări din punct de vedere al numărului de locuitori, numără peste trei sferturi din proporţia totală de locuitori străini. Germania are cea mai mare populaţie de cetăţeni străini, 7,3 milioane, reprezentând 8,9%. Din punct de vedere al proporţiei de străini din totalul populaţiei, Luxemburg iese clar în evidenţă.

În orice caz, în mare măsură, numărul mare de străini se poate explica prin suprafaţa mică a statului Luxemburg, prin economia sa extrem de deschisă şi datorită faptului că găzduieşte un număr semnificativ de firme şi organizaţii internaţionale care au printre angajaţii lor un număr considerabil atât de străini rezidenţi, cât şi de persoane care fac naveta peste hotar.

Următoarele state sunt Austria, Belgia şi Germania. Proporţiile lor în funcţie de ţară (puţin sub 9%) sunt cu mult deasupra mediei europene. Grecia, cu o proporţie de 7,3% se află la acelaşi nivel cu ţările mai sus menţionate, în timp ce proporţia actuală de rezidenţi străini, dacă se iau în considerare şi imigranţii fără documente, este cu mult mai ridicată decât această cifră – 35 Franţa, Suedia şi Danemarca prezintă o populaţie străină rezidentă similară mediei europene de 5%. Finlanda şi Portugalia au cea mai mică cotă de cetăţeni străini, proporţia lor este de aproximativ 2%. Cota de străini în celelalte ţări se află între 2% şi 4%.

Înapoi la start

Dimensiunea rasismului

Sesiunile unui atelier de lucru pentru comemorarea sfârşitului celei de-a treia decade a Naţiunilor Unite privind combaterea rasismului şi a discriminării pe motiv de rasă

(OHCHR, UNESCO, 2005)

Cea de-a treia decadă a Naţiunilor Unite pentru combaterea rasismului şi a discriminării pe motiv de rasă a luat sfârşit în 2003. Una din activităţile educaţionale ale decadei a fost atelierul de lucru unde s-au întrunit experţi de instruire, academicieni, experţi pentru drepturile omului de la Naţiunile Unite şi persoane de la organizaţii non-guvernamentale (ONG-uri) care au lucrat împreună la problemele cauzate de rasism şi teme conexe. Obiectivul atelierului de lucru a fost dezvoltarea de materiale educaţionale pentru uzul profesorilor şi al elevilor pentru a elimina prejudecăţile rasiale şi pentru a permite creşterea nivelului de toleranţă. Atelierul de lucru, organizat de Biroul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului (OHCHR) în colaborare cu Organizaţia de Educaţie, Ştiinţă şi Cultură a Naţiunilor Unite (UNESCO), a avut loc la Paris în perioada 19-20 februarie 2003. Documentaţia de bază, reprezentând fundamentul acestei cărţi, a analizat în cadrul atelierului de lucru cazuri de discriminare rasială şi rasism în domenii specifice, inclusiv în cel al educaţiei, al locului de muncă, al sănătăţii, al imigrării, al formelor contemporane de sclavie, al presei, al sistemului de justiţie pentru delicte, şi experienţa dobândită în urma dublei discriminări bazate pe sex şi rasă.

Download pdf, 1.7 MB (EN)

Înapoi la start

Europa, toţi diferiţi, toţi egali?

Un studiu comparativ al situaţiei privind rasismul şi intoleranţa în Franţa, Germania, Regatul Unit, Spania, Suedia şi Ungaria pe baza unei abordări la nivel de ţară de către Comisia Europeană împotriva rasismului şi intoleranţei

(Astrid Waterinckx, 2005)

În decursul ultimei jumătăţi de secol, Europa şi-a schimbat complet forma. Dintr-un continent al similarităţilor, Europa s-a transformat într-un continent al diferenţelor vizibile. În mod treptat, europenii nu mai fac parte dintr-o societate definită până acum drept neschimbătoare, fără variaţii şi uniformă, ci dimpotrivă dintr-o societate care a fost marcată de identităţi distincte şi în cadrul căreia a fost făcut un efort de a include aceste identităţi diferite.

Pentru mai multe informaţii, apăsaţi aici.

Înapoi la start

Ghidul TUC/WLRI pentru sindicatele din Regatul Unit privind abordarea rasismului şi a xenofobiei

13.03.2006

Un studiu major despre rasismul la locul de muncă, la care au colaborat cercetători şi reprezentanţi ai sindicatelor din 5 ţări europene şi-a încheiat investigaţiile privind acest aspect. Obiectivul său a fost examinarea rolului pe care sindicatele ar putea şi ar trebui să-l joace în vederea combaterii rasismului. Acest pliant se referă la cercetarea făcută în Marea Britanie şi este prezentată drept contribuţie la lupta neîntreruptă pentru dreptate în beneficiul muncitorilor de culoare.

Pentru mai multe informaţii, apăsaţi aici.

Înapoi la start

Rasismul la locul de muncă – un delict în orice limbă

TUC – Britain at Work

Rasismul la locul de muncă poate fi direct sau subtil, în mod intenţionat sau neintenţionat.

Formulările rasiste pot veni de la patron, de la colegi sau poate face parte din modul de lucru al organizaţiei în care lucraţi.
Comportamentul rasist poate fi ilegal, iar în această pagină vor fi explicate drepturile dvs. dacă sunteţi de părere că sunteţi victima discriminării pe motiv de rasă.

În acest caz este necesară angajarea întregii organizaţii - managerii şi angajaţii trebuie să se implice. Atunci când angajaţii şi sindicatele lucrează mână în mână, acest lucru poate crea o adevărată diferenţă.
Pentru mai multe informaţii, apăsaţi aici.

Download pdf, 45 KB (EN)

Înapoi la start

Fapte şi cifre

În Irlanda, numărul de permise de lucru alocate a crescut de la 6.000 în 1998 la peste 47.000 în 2003.

În Luxemburg, salarul mediu la sfârşitul anului 2002 pentru muncitori din America de Sud şi de Nord (fără Statele Unite şi Canada) şi din Asia (fără Japonia) a fost de 53% din salarul mediu naţional în Luxemburg, iar în cazul imigranţilor din Africa a fost de doar 52%.

În Germania, 25% din totalul angajaţilor în domeniul hotelier şi de catering precum şi în cel de servicii de curăţenie şi salubritate nu sunt de cetăţenie germană.

În Spania aproximativ 30% din muncitorii din America Latină sunt muncitori necalificaţi şi 14% erau personal de menaj. În ceea ce priveşte Africa, aceste două categorii reprezintă 47%, respectiv 3%, iar în ceea ce priveşte Asia, 19% şi 9%. Printre străinii din zona economică europeană, însă, proporţiile de muncitori necalificaţi înregistrate de serviciile sociale erau de 10%, iar cei care lucrau ca personal de menaj de 0,06%.

În timp ce cetăţenii irakieni în Finlanda aveau o rată de şomaj de 72%, rata de şomaj a cetăţenilor finlandezi de origine irakiană era încă de 64%, în comparaţie cu 9% la cetăţenii finlandezi.

În Franţa, instalarea liniei verzi de telefon „114” în cazul discriminării a atras 50.000 de apeluri în primii doi ani, dintre care 12.000 au dus la avertizări scrise. În orice caz însă, aceste cifre au scăzut semnificativ din iunie 2003 când acest serviciu telefonic a fost transformat într-un serviciu complet automatizat. Chiar dacă aceste surse nu pot dovedi nivelul de discriminare care se schimbă de-a lungul timpului, ele ne permit însă să ne facem o idee despre plângerile înaintate în domeniul ocupării forţei de muncă. În primele şase luni ale anului 2004, accesul la ocuparea forţei de muncă şi la viaţa profesională au reprezentat fiecare 27% din plângerile rezolvate care au fost primite de linia franceză verde de telefon „114”, în timp ce plângerile privind instruirea profesională au constituit o proporţie de 7%, suplimentar.

În Ţările de Jos în 2003, din cele 634 plângeri privind locul de muncă raportate de Federaţia Naţională a Agenţiilor de Antidiscriminare, 42% au venit din sectorul de producţie, comparativ cu 24% în cazul recrutării şi selecţiei de personal şi 12% în cazul încheierii contractului de muncă.

În septembrie 2004, cel mai mare ziar suedez Dagens Nyhete a făcut un test ambiţios: Rezultatele au arătat că nivelul de discriminare era cel mai ridicat în domeniul restaurantelor, cu 22%, şi cel mai scăzut în şcoli, cu 2%.

Un sondaj de opinie întocmit în 2004 a fost cel al minorităţii din Finlanda, care a confirmat faptul că persoanele care înaintează cel mai des plângeri despre discriminarea la locul de muncă erau „cele al căror fizic le scotea în evidenţă faţă de majoritatea populaţiei - adică somalezi şi arabi”. În cazul acestor persoane probabilitatea că au fost bătuţi la locul de muncă era de aproximativ 40% decât la angajaţi imigranţi de origine rusă sau estonă.

Rata de şomaj în cazul rromilor din Republica Cehă este estimată la aproximativ 70-80%.

În Polonia se afirmă că sunt regiuni întregi în care rata de şomaj la rromi este de aproape 100%, şi numai unii rromi au ocazional de lucru.

Cifrele dintr-un studiu reprezentativ din 2003 din Ungaria arată aceeaşi cotă de participare la piaţa de lucru pentru rromi în 2003 ca şi în 1993, la doar 21% atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei (comparativ cu 50% pentru populaţia totală). Nu este deloc surprinzător să aflăm că peste 80% din totalul de gospodării rrome din Ungaria se situează în ultimele două categorii de venituri. Perspectiva care ne este prezentată oferă puţin lucru sau nimic de lucru, un nivel extrem de mare de discriminare la recrutare, iar acolo unde se oferă locuri de muncă, acestea sunt foarte prost plătite.

Sursa: Rasismul şi xenofobia în statele membre ale UE - tendinţe, dezvoltare şi bune practici

Înapoi la start

Pliante naţionale ENAR

Răspunsul la rasism în Europa - informarea şi rolul societăţii civile

ENAR a publicat pliante de informare la nivel naţional privind rasismul în 24 ţări ale UE.

Obiectivul acestor pliante naţionale de informare este de a sublinia importanţa iniţiativelor europene care răspund rasismului în contextul naţional şi de a oferi informaţii practice despre instrumentele disponibile prin intermediul legislaţiei naţionale şi al ONG-urilor pentru a răspunde provocării discriminării pe motiv de rasă.

Pliante naţionale pentru fiecare ţară

Austria	Germaneaktion auf Rassismus in Österreich
	Responding to racism in Austria
Belgium	Répondre au racisme en Belgique
	Reageren op racisme in België
Cyprus	Η Αντιμετωπιση του Ρατσισμου στην Κυπρου
	Responding to racism in Cyprus
Czech Republic	Potνrαnν rasismu v Česká republice
Denmark	Foranstaltninger mod racisme i Danmark
	Responding to racism in Denmark
Estonia	Vastus rassismile Eestis
	Responding to racism in Estonia
Finland	Vastaus rasismiin Suomessa
	Responding to racism in Finland
France	Répondre au racisme en France
	Responding to racism in France
Germany	Reaktion auf Rassismus in Deutschland
	Responding to racism in Germany
Greece	Αντιδρωντας στο ρατσισμο στην Ελλαδα
	Responding to racism in Greece
Hungary	Vαlasz a rasszizmusra Magyarorszαgon
	Responding to racism in Hungary
Ireland	Responding to racism in Ireland
Italy	Rispondere al razzismo
	Responding to racism in Italy
Latvia	Reakcija uz rasismu Latvija
	Responding to racism in Latvia
Lithuania	Atsakas i rasizma Lietuvoje
	Responding to racism in Lithuania
Luxemburg	Répondre au racisme au Luxembourg
	Responding to racism in Luxemburg
Malta	Nirrispondu ghar-razzismu f'Malta
	Responding to racism in Malta
Netherlands	Reageren op racisme in Nederland
	Responding to racism in the Netherlands
Poland	Rasizm w Polsce
	Responding to racism in Poland
Slovakia	Informacnύ letαk Eurσpskej siete proti rasizmu pre Slovenskϊ republiku
	Responding to racism in Slovakia
Slovenia	Odziv na rasizem v Sloveniji
Spain	Reaccionando ante el racismo en España
	Responding to racism in Spain
Sweden	Motverkande av rasism i Sverige
	Responding to racism in Sweden
United Kingdom	Responding to racism in the United Kingdom